UN
MARE BINEFACATOR AL CULTURII ROMĀNESTI:
VASILE
STROESCU
Cānd, acum cāteva saptamāni, s-a auzit ca dl. Vasile
Stroescu - Vasile de Stroesco, cum se scrie d-sa, ca nobil basarabean,
coborātor al vechilor nostri razesi si boieri - a facut o danie de 100 000 de
coroane fondului cultural din Blaj, menit sa sprijine, īmpotriva oricui, scoala
romāneasca, a fost o uimire. Se poate ca un romān bogat sa faca un astfel de
lucru? Dar aceasta īnseamna calcarea īn picioare a celor mai frumoase datini
nationale! Cānd cineva din neamul nostru are bani de prisos mai cumpara mosii,
cladeste vreun palat aurit, calatoreste pe unde dracul si-a-ntercat copiii sau
face pe "boierul valah" īn lumea cāntaretelor si dantuitoarelor din Paris,
ori de-l ajuta vrāsta ori nu. Asa se cuvine: asa s-a facut si asa o sa se faca.
Un grec, un bulgar pot dispune altfel de banul lor, fiindca doar unul e numai o
"capra" de grec, iar celalalt un "tucanaglava" prost de
bulgar, dar o natie nobila trebuie sa aiba alte apucaturi.
Multi se mirau de ce
dl. Stroescu, romān ortodox din Basarabia pravoslavnica, s-a gasit sa faca
darul sau de rege Bisericii unite, cu care nu e legat prin nimic. Vreun romān
prea roman de dincolo s-o fi gāndit poate la vreo convertire īn perspectiva,
caci sunt si rataciti de aceia cari-si pierd vremea cu astfel de lucruri. Dl.
Stroescu a raspuns, asa cum se cuvine sa raspunda orice romān la certele
confesionale ca, adeca, d-sa nu stie decāt Biserica de limba sa, romāneasca.
Aratāndu-i-se ca si la Sibiu se strāng bani pentru scoli, tot romānesti, si ca
acestea sunt mai multe, a facut, se zice, un nou dar, de 300 000 de lei.
Pe noi nu ne-a mirat
fapta d-lui Stroescu. D-sa e cunoscut de mult ca un mare prieten al neamului
sau, ca un raspānditor darnic al bogatiei sale pentru scopuri nobile. A
īmbatrānit facānd binele si era firesc ca, astazi, sa se īntreaca pe sine.
Darul d-lui Stroescu
mai are īnsa un īnteles, unul māngāietor si plin de fagaduieli. La 1912 rusii
serbeaza o suta de ani de la furtul Basarabiei. Cu acest prilej iese īnainte si
o suma de "fosti moldoveni" cari vor cānta si ei osanale aratānd ca
stapānirea ruseasca peste Prut se datoreste si tradarii īnaintasilor lor. Ei
vor striga sus si tare ca, din mila "īmparatului", Basarabia e
fericita īn cultura ruseasca īnfatisata prin Scoala si Biserica.
Īnaintānd cu doi ani
asupra serbarilor profane ce se vor desfasura pe mormāntul vechii noastre
glorii de nestearsa amintire, dl. Stroescu deschide māna larg si da o jumatate
de milion culturii romānesti, afirmānd astfel legatura neaparata si vesnica a
Basarabiei sale de viata, de lupta, de triumful firesc al acestei culturi.
Ce e mai curat si mai bun īn romānimea
basarabeana a vorbit prin graiul acestui nobil batrān īn clipa binefacerii
memorabile. Aratānd ca-si aduce aminte si ca pretuieste mai presus de orice
comunitatea noastra sufleteasca, pe care toata puterea Rusiei n-o poate sfarma,
Basarabia ni-a dat prin dl. Vasile Stroescu acea chezasie pentru viitor pe care
stim astazi ca ne putem razima.
1910 (Neamul
romānesc, anul al V-lea, nr. 47.)