DURERI SI SPERANTE DIN BASARABIA


Dintr-o scrisoare a unui basarabean:

"Aici pe la noi în Basarabia e liniste, dar ca balaurul cel îngrozitor din povesti se târaste o reactie care este mai ales pentru aceea amenintatoare, pentru ca vine, nu din partea guvernului, ci din partea societatii si poporului. La ultimele adunari din Chisinau - unul din cele mai "moldovenesti" tinuturi ale Basarabiei - când era vorba despre învatamântul pe limba româneasca în scolile satesti ale zemstvo-ului, toti reprezintantii, în numar de doisprezece, ai teranimii au fost contra, si propunerea a fost raspinsa. D. Dicescu, maresalul nobilimii, presedintele adunarii, a fost indignat, si, dupa încheiere, nu gasia destule cuvinte pentru a explica teranilor ce nedemna a fost purtarea lor într-o chestie nationala. "Alianta Poporului Rusesc" - o societate extrema, cu scopul propagarii ideilor nationaliste rusesti si cu tendinta pan-rusificatoare, raspândeste ideile sale prin popor si a deschis pana acum o multime de sectiuni prin toata Basarabia.

Teranii nostri se înscriu în "Alianta"."

1906 (Neamul românesc, anul I, nr. 57.)

Basarabia anunta solemn ca n-are nevoie de sfaturile noastre.

Noi, mai modesti, avem nevoie de lamuririle si sfaturile oricui în anume privinta stie mai mult decât noi si scrie pentru binele nostru.

Cu riscul de a supara si alta data pe tinerii luptatori de la Basarabia, li vom spune oricând ca ei nu trebuie sa aiba nici o legatura cu vreun partid rusesc, ci sa lucreze pe cale culturala - mai ales - si cu ajutorul românilor buni din orice clasa la formarea unei constiinte românesti acolo.

De alminterea sunt foarte bucuros ca prin discutia cu mine, necunoscatorul profesor din Bucuresti, foaia "moldoveneasca" din Chisinau a ajuns a spune lamurit ca e "national-poporana", si nu "poporanista-nationala", cum parea pana acum si cum dorim sa nu mai para de acum înainte.

Si dati-mi voie o întrebare: va plac jidanii, sau macar unii dintre jidani? Ar fi înca o bucurie sa aflam ca nu va place nici unul.

Înca o întrebare pentru Basarabia, cu prilejul anunciului de banca din fruntea nr-lui 51.

Banca de la Popovca, din tinutul Cetatii Albe, zisa turco­ruseste Akkerman, e o banca teraneasca oarecare sau o banca de terani români? Vezi ca unuia dintre "democrati" îi zice Naiacevschi si altuia Nimerenco, si numai la urma uite si un Paduret al nostru!

*

Un interesant studiu despre datinele la nunta la românii basarabeni se începe în nr. 51 al Basarabiei.

*

Dr. Radovici si-a dat osteneala de a conduce însusi pe la asezamintele de cultura din Bucuresti pe studentii basarabeni veniti la Expozitie.

(Neamul românesc, anul I, nr. 58.)

* * *

Si la Constanta au mers studentii basarabeni.

*

Iarasi ca un eveniment cultural se poate privi cea dintai predica româneasca tinuta la Chisinau în biserica cimitirului. Vorbitorul, un tânar, D. Niculet, a vorbit limpede, amintind pe Petru Movila si atribuind opririi limbii românesti decaderea "moldovenilor" în Basarabia.

*

În seminarul din Chisinau s-a facut o catedra de "moldoveneste": titularul e un fost seminarist iesean, Constantinescu, fiul unui preot de la Sf. Nicolae cel Sarac.

(Neamul românesc, anul I, nr. 59.)

* * *

Un preot îndeamna în Basarabia pe clericii de la "Fratimea Nasterii lui Hristos", cari tiparesc de la un timp în Chisinau cartulii traduse din ruseste, sa-si înalte scopul si sa-si întinda cercul de activitate culturala.

*

Basarabia împlineste sase luni de lupta. Cu acest prilej, ea­si aminteste greutatile si suferintele si fagaduieste a lupta aprig "pentru o viata cetateneasca si culturala pe temeiuri nationale".

(Neamul românesc, an. I, nr. 60.)

* * *

La 3 decembrie 1906 a fost în Chisinau o frumoasa serbare româneasca. Cânta corul "moldovenesc", din care fac parte si terani. Tânarul Cujba, din Bucuresti, a tinut o cuvântare despre muzica poporului. Pe lânga vechi cântece din Moldova lui Alecsandri, s-au cântat si cele doua romante ale lui Eminescu: Ce te legeni, codrule si Somnoroase pasarele. O domnisoara Costinescu a cântat din gura, între altele Amintirea Basarabiei, dl. Gh. Madan, venit de putin timp tot de la noi din Bucuresti, unde a urmat Conservatorul si a fost ciomagit la 13 mart, a declamat din Cosbuc. Nu a lipsit Mult e dulce si frumoasa a batrânului Sion, nici Hai Ileana la poiana a lui Gavriil Musicescu, nici Fiii României, pe care o cântau la noi copiii în anul proclamarii Regatului român, nici gloriosul imn Desteapta-te, române, pe care-l îngaduie pomojnicii tarului, dar nu ciocoii si boierii României libere. S-au varsat lacrimi de bucurie, s-au purtat pe umeri ca niste învingatori cântaretii.

Pare ca-ti vine, aflând acestea, o veste din alta lume... O data ce-nvie, sufletul nu se poate opri: el se hraneste din însesi nadejdile sale. Praf se fac înaintea lui toate alcatuirile, cât de uriase, ale lumii.

Uitati-va numai la ce se petrece în Basarabia.

(Neamul românesc, anul I, nr. 64.)

Primim nr. 1 al "gazetei nationale independente" Moldovanul din Chisinau, a d-lui Gh. Madan. Articolul prim fagaduieste lupta pentru cultura si gospodarie în margenile formelor politice actuale. Foaia nu va ataca guvernul rusesc, precum cealalta foaie, împotriva careia pleaca cu dusmanie, Basarabia, nu ataca si nu va ataca râia basarabeana a jidovismului. Forma literara e mai buna. Se face un loc amintirilor istorice ale Moldovei, pe care Basarabia le ignoreaza. Se predica unirea crestina a tuturor "moldovenilor" pentru scopuri "moldovenesti".

Totusi chestia cu colonelul de jandarmerie din Chisinau ar trebui s-o lamureasca dl. Madan. Mi se pare ca noi n-avem, în bine sau în rau, nimic a face cu jandarmeria de acolo. Si partea în care noi, astia din România, suntem pocniti în frunte cu vorba "straini", pune pe gânduri. Sa nu fi scris aici colonelul fara stirea d-lui Madan, care voia sa se lupte cu tânarul Cujba?

(Neamul românesc, anul I, nr. 75.)

HOME